banner
logo
Contribuiti si voi donand prin paypal

 

..............................

Vizitati si blogul nostru oficial

ajuta

..............................

Vizitati si canalul nostru de Youtube

ajuta

.

.

logo logo

Fiti alaturi noi in sprijinirea copiilor din Colonia Udeni

.

logo

Contribuiti la construirea unei cantine sociale pentru a oferi o masa calda pe zi, celor saraci.             ------------------------ Multumim celor care au fost alaturi de noi:

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

 

 

ORTODOX

 

I-Viata Sfantului Arhidiacon Stefan

 

II-Acatistul Sfantului Mucenic si Arhidiacon Stefan  

III-Rugaciune: Iisuse Hristoase, dulcele meu mantuitor

IV-POEZIE-“Datorii…datorii…datorii…” de Paraschiva Radoi

V- POEZIE- Maica Crinilor – de Zorica Latcu
VI-POEZIE-

 

“Datorii…datorii…datorii…” de Paraschiva Radoi  


Vreau, Doamne, sa Te prind, cumva, dator,
Dar orice-as face…Tu imi rasplatesti!
Si-atunci- ganduri de spaima trist ma dor
Ca, poate, pentru foc ma pregatesti!…
 
Te risipesti in daruri si-mi tot dai
Minunile lucrate prin Cuvant,
Fara sa merit, pus de Tine-n rai-
Vremelnic paradisul de pamant!
 
Pentru putinul bine plata toata
Mi-o dai aici?!? Sa nu am ce sa zic?
Ca dincolo, la sfanta judecata
Sa poti fi drept, nedatorand nimic?!?
 
Precum un hot, pe toate le dosesc:
In inima, in suflet, pe sub tample…
Macar atat, atat s-agonisesc,
Afara-nchis de-o fi sa mi se intample!
 
In ochi am cer, in buzunare stele,
Sub haina o aripa dintr-un nor,
In inima un zbor de randunele,
Iar in urechi o soapta de izvor!…
 
Si cate n-am ascuns in ganduri, Doamne!
Dintru ale Tale toate am furat:
Nopti si zile, primaveri si toamne
Le-am dosit, pentru ca nu le-am meritat!
 
Sunt fur de Mila si Iubire, Tata!
Nadejdea-n mine ades Ti-am rispit,
Nici de tarana care mi-a fost data- De raiul ei- nu m-am invrednicit!
 
Dar…sterge-mi datoria, parinteste,
Acum, aicea si cand va sa fie!
In Raiul cel de sus ma re-primeste
Si iarta! Si fa mila! Si ma-nvie!

 

V POEZIE
Maica Crinilor -de Zorica Latcu

Tu stai învăluită în lunga Ta tăcere,
În poală porţi pe Fiul-mănunchi de crini zdrobiţi
El poartă-n cap cunună din spinii cei slăviţi,
Şi peste Fiul curge în val a Ta durere .
 
Ce taină spui prin lacrimi mănunchiului de crini
Doar mâna Ta grăieşte cu rănile din palmă,
Şi mai grăieşte fruntea cea netedă şi calmă,
Pe care stă înfiptă cununa Lui de spini.
 
Fiinţa Ta întreagă grăieşte către Dânsul:
“Şi Eu am fost pe Cruce cu Tine, Fiul Meu
Şi coasta Mea-i străpunsă cu fierul lăncii greu,
Şi faţa Mea-i uscată de mult ce-a ars-o plânsul.
 
Şi port şi Eu pe frunte cunună ca şi-a Ta
Şi din burete iată şi eu am supt oţetul,
Şi Mi s-a scurs şi Mie viaţa pe încetul
Ca lumii întregi viaţă cu Tine să pot da.
 
Ci Crinul Meu cel dulce, căzut în sfâşiere,
Şi Eu gustat-am iată paharul cel amar,
Şi-acum îmi dă, Stăpâne, şi negrăitul dar
S-ajung să văd în faţă Slăvita Înviere.”
 
Şi aşa cum stai grăind cu crinii Tăi
Parcă mireasma lor sorbind-o toată,
Te pleci spre poala Ta înmiresmată
Tu însăţi, ca un crin înalt din văi.
 
Şi-mi vine aşa să-mi plec genunchii-n taină
Cu mintea uluită de copil,
Şi apropiindu-mă cu pas umil
Să-Ţi sorb miresmele de crin din haină.



 

Viata Sfantului Intaiului Mucenic si Arhidiacon Stefan




 

 

MUCENICUL DINTAI, CEL CU CHIP DE INGER


În cea de-a treia zi a Crăciunului, la 27 decembrie, Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte pe Sfântul Apostol, Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan. Nu e întâmplătoare sărbătorirea acestui Sfânt. Ea se face pentru a arăta cât de mult preţuieşte Hristos curajul creştin. Ştefan crede, îşi mărturiseşte credinţa, nu se leapădă, nici nu se ruşinează de Hristos şi preferă să moară pentru El. Nu este deci de ajuns să avem credinţă în inima noastră, ci trebuie să o mărturisim şi cu gura ori cu fapta, ori de câte ori suntem puşi în situaţia să o facem.
El a fost unul dintre cei sapte diaconi alesi din randul evreilor elenisti de catre Sfintii Apostoli din Ierusalim, din motive pastoral-misionare. Sfantul Stefan a marturisit neincetat invatatura Mantuitorului nostru Iisus Hristos, aratand cu dovezi din Sfintele Scripturi ca Legea Veche se implineste prin Hristos.
A fost rudă cu Sfântul Apostol Pavel şi unul dintre iudeii care locuiau în provinciile greceşti, a fost întâiul dintre cei şapte diaconi rânduiţi de Sfinţii Apostoli să slujească săracilor la Ierusalim. Pentru aceasta s-a numit „arhidiacon”.
Numele “Stefan” este de origine greceasca – Stephanos – si inseamna “coroana”, “ghirlanda” sau “cununa”, cu care erau rasplatiti invingatorii.
Primii creştini l-au luat pe Sfântul Arhidiacon Ştefan ca model pentru că au văzut puterea credinţei lui de a mărturisi neînfricat credinţa în adevăratul Dumnezeu, în acelaşi timp şi puterea de a sluji celor din Biserică şi de a actualiza în fapte de caritate credinţa în Hristos.
Deci, iata, ca sa putem sa avem si noi viata lui Hristos putem calca pe urmele sfintilor, de aceea vine cu un exemplu din acesta, pamantesc, uman, aratandu-ne ca Sfantul Arhidiacon Stefan, care era om pamantesc – om cu slabiciuni, om cu ispite, om care simtea si el frigul, care avea foame si toate celelalte, asmenea noua, iata, a putut totusi sa biruiasca cele pamantesti, a putut chiar sa se biruiasca pe sine insusi si sa ajunga, pana la urma, sa vada cerurile deschise si pe Fiul lui Dumnezeu stand de-a dreapta lui Dumnezeu Tatal si primind in clipa aceea sufletul sau intru Imparatia lui Dumnezeu.
Cuvântul „diacon” înseamnă „slujitor”. Deci Sfinţii Apostoli au ales şapte diaconi, să slujească la mesele comune. Nu numai aceasta era datoria diaconilor. Ei ajutau şi la slujba Sfintei Liturghii pe Apostoli şi pe preoţi, după cum fac şi astăzi. De asemenea, ei aveau şi alte îndatoriri
În zilele acelea a apărut o neînţelegere între creştini, în legătură cu slujirea la mese. Atunci cei doisprezece Apostoli au chemat pe ucenici şi au zis:
- Nu este drept ca noi să lăsăm la o parte vestirea cuvântului lui Dumnezeu şi să slujim la mese. Deci, fraţilor, căutaţi şapte bărbaţi dintre voi, cu nume bun, plini de Duhul Sfânt şi de înţelepciune, pe care noi să-i rânduim la această slujbă. Iar noi vom stărui în rugăciune şi în predicarea cuvântului.
Acest sfat a fost pe placul mulţimii, care a ales pe: Ştefan, bărbat plin de credinţă şi de Duh Sfânt, făcând multe minuni şi semne mari în popor, pe Filip, pe Prohor, pe Nicanor, pe Timon, pe Parmena şi pe Nicolae. Aceştia şapte au venit în faţa Apostolilor, iar ei s-au rugat, apoi şi-au pus mâinile peste cei şapte. Aşa s-au ales primii şapte diaconi ai creştinilor.
Iar cuvântul lui Dumnezeu IL răspândea cu putere multă în Ierusalim, încât mulţi evrei, chiar şi din preoţii Legii Vechi, au îmbrăţişat credinţa creştină.
S-a facut odata intrebarea intre iudei, saduchei, farisei si elini despre Domnul nostru Iisus Hristos. Unii spuneau ca este prooroc, altii ca este inselator, iar altii ca e Fiul lui Dumnezeu.
Atunci Stefan a stat pe loc inalt si a binevestit tuturor pe Domnul nostru Iisus Hristos, zicand: “Barbati frati, pentru ce s-au inmultit rautatile voastre si s-a tulburat tot Ierusalimul? Fericit este omul care nu s-a indoit in Hristos. El este Cel ce a plecat cerurile si S-a pogorat pentru pacatele noastre si S-a nascut din Sfanta si curata Fecioara, cea aleasa inainte de intemeierea lumii. El a luat neputintele noastre si a purtat slabiciunile noastre. Pe orbi i-a luminat, pe leprosi i-a curatit, pe demoni i-a izgonit”. Cand l-au auzit graind asa, l-au dus in sinedriu la arhierei, ca nu puteau sa stea impotriva intelepciunii si duhului cu care graia.
Şi s-au ridicat unii din sinagoga ce se zicea a libertinilor şi a cirenenilor şi a alexandrinilor şi a celor din Cilicia şi din Asia, certandu-se cu Ştefan. Şi nu puteau să stea împotriva înţelepciunii şi a Duhului cu care el vorbea.
Atunci au pus pe nişte bărbaţi să zică: L-am auzit spunând cuvinte de hulă împotriva lui Moise şi a lui Dumnezeu.
Şi au întărâtat poporul şi pe bătrâni şi pe cărturari şi, năvălind asupră-i, l-au răpit şi l-au dus în sinedriu.Şi au pus martori mincinoşi, care ziceau: Acest om nu încetează a vorbi cuvinte de hulă împotriva acestui loc sfânt şi a Legii. Că l-au auzit zicând că Acest Iisus Nazarineanul va strica locul acesta şi va schimba datinile pe care ni le-a lăsat nouă Moise.
Şi au chemat martori mincinoşi, care să zică despre Ştefan că a vorbit de rău Legea lui Moise.
Iar când l-au privit pe Ştefan cei din sinedriu, au văzut faţa lui strălucind ca a unui înger, adică faţa lui era luminată cu lumina harului, aşa precum odinioară faţa lui Moise după ce grăise cu Dumnezeu.
Sfântul Ştefan atunci şi-a deschis gura sa şi a grăit minunile şi nenumăratele fapte bune lucrate de Dumnezeu în mijlocul poporului lui Israel, precum şi nenumăratele crime ale acestui popor împotriva Dumnezeului lor. Atunci cel prins le-a amintit celor de faţă de toată istoria poporului evreu, de la patriarhul lor Avraam, până la Moise, de la Moise, la David şi la Solomon. Ştefan i-a certat pe arhiereii şi cărturarii adunaţi, arătând că aşa cum strămoşii lor se opuseseră întruna voii lui Dumnezeu (închinându-se viţelului de aur, spre exemplu), aşa şi ei, azi, stau împotriva Duhului Sfânt.El mai cu seamă i-a certat pentru uciderea lui Hristos Domnul, numindu-i vânzători şi ucigaşi (Fapte 7, 52)
Capitolul 7: 1. Şi a zis arhiereul: Adevărate sunt acestea? 2. Iar el a zis: Bărbaţi fraţi şi părinţi, ascultaţi! Dumnezeul slavei S-a arătat părintelui nostru Avraam, când era în Mesopotamia, mai înainte de a locui în Haran, 3. Şi a zis către el: Ieşi din pământul tău şi din rudenia ta şi vino în pământul pe care ţi-l voi arăta. 4. Atunci, ieşind din pământul caldeilor, a locuit în Haran. Iar de acolo, după moartea tatălui său, l-a strămutat în această ţară, în care locuiţi voi acum, 5. Şi nu i-a dat moştenire în ea nici o palmă de pământ, ci i-a făgăduit că i-o va da lui spre stăpânire şi urmaşilor lui după el, neavând el copil. 6. Şi Dumnezeu a vorbit astfel: “Urmaşii lui vor fi străini în pământ străin, şi acolo îi vor robi şi-i vor asupri patru sute de ani. 7. Şi pe poporul la care vor fi robi, Eu îl voi judeca – a zis Dumnezeu – iar după acestea vor ieşi şi-Mi vor sluji Mie în locul acesta”. 8. Şi i-a dat legământul tăierii împrejur; şi aşa a născut pe Isaac şi l-a tăiat împrejur a opta zi; şi Isaac a născut pe Iacov şi Iacov pe cei doisprezece patriarhi. 9. Şi patriarhii, pizmuind pe Iosif, l-au vândut în Egipt; dar Dumnezeu era cu el, 10. Şi l-a scos din toate necazurile lui şi i-a dat har şi înţelepciune înaintea lui Faraon, regele Egiptului, iar acesta l-a pus mai mare peste Egipt şi peste toată casa lui. 11. Şi a venit foamete peste tot Egiptul şi peste Canaan, şi strâmtorare mare, şi părinţii noştri nu mai găseau hrană. 12. Şi Iacov, auzind că este grâu în Egipt, a trimis pe părinţii noştri întâia oară. 13. Iar a doua oară Iosif s-a făcut cunoscut fraţilor săi şi Faraon a aflat neamul lui Iosif. 14. Şi Iosif, trimiţând, a chemat pe Iacov, tatăl său, şi toată rudenia sa, cu şaptezeci şi cinci de suflete. 15. Şi Iacov s-a coborât în Egipt; şi a murit şi el şi părinţii noştri; 16. Şi au fost strămutaţi la Sichem şi au fost puşi în mormântul pe care Avraam l-a cumpărat cu preţ de argint, de la fiii lui Emor, în Sichem; 17. Dar cum se apropia vremea făgăduinţei pentru care s-a jurat Dumnezeu lui Avraam, a crescut poporul şi s-a înmulţit în Egipt, 18. Până când s-a ridicat peste Egipt alt rege, care nu ştia de Iosif. 19. Acesta, purtându-se ca un viclean cu neamul nostru, a asuprit pe părinţii noştri să-şi lepede pruncii lor, ca să nu mai trăiască. 20. În vremea aceea s-a născut Moise şi era plăcut lui Dumnezeu. Şi trei luni a fost hrănit în casa tatălui său. 21. Şi fiind lepădat, l-a luat fiica lui Faraon şi l-a crescut ca pe un fiu al ei. 22. Şi a fost învăţat Moise în toată înţelepciunea egiptenilor şi era puternic în cuvintele şi în faptele lui. 23. Iar când a împlinit patruzeci de ani, şi-a pus în gând să cerceteze pe fraţii săi, fiii lui Israel. 24. Şi văzând pe unul dintre ei că suferă strâmbătate, l-a apărat şi, omorând pe egiptean, a răzbunat pe cel asuprit. 25. Şi el credea că fraţii săi vor pricepe că Dumnezeu, prin mâna lui, le dăruieşte izbăvire, dar ei n-au înţeles. 26. Şi a doua zi s-a arătat unora care se băteau şi i-a îndemnat la pace, zicând: Bărbaţilor, sunteţi fraţi. De ce vă faceţi rău unul altuia? 27. Dar cel ce asuprea pe aproapele l-a îmbrâncit, zicând: Cine te-a pus pe tine domn şi judecător peste noi? 28. Nu cumva vrei să mă omori, cum ai omorât ieri pe egiptean? 29. La acest cuvânt, Moise a fugit şi a trăit ca străin în ţara Madian, unde a născut doi fii. 30. Şi după ce s-au împlinit patruzeci de ani, îngerul Domnului i s-a arătat în pustiul Muntelui Sinai, în flacăra focului unui rug. 31. Iar Moise, văzând, s-a minunat de vedenie, dar când s-a apropiat ca să ia seama mai bine, a fost glasul Domnului către el: 32. “Eu sunt Dumnezeul părinţilor tăi, Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov”. Şi Moise, tremurând, nu îndrăznea să privească; 33. Iar Domnul i-a zis: “Dezleagă încălţămintea picioarelor tale, căci locul pe care stai este pământ sfânt. 34. Privind, am văzut asuprirea poporului Meu în Egipt şi suspinul lor l-am auzit şi M-am pogorât ca să-i scot. Şi acum vino, să te trimit în Egipt”. 35. Pe Moise acesta de care s-au lepădat, zicând: Cine te-a pus pe tine domn şi judecător?, pe acesta l-a trimis Dumnezeu domn şi răscumpărător, prin mâna îngerului care i se arătase lui în rug. 36. Acesta i-a scos afară, făcând minuni şi semne în ţara Egiptului şi în Marea Roşie şi în pustie, timp de patruzeci de ani. 37. Acesta este Moise cel ce a zis fiilor lui Israel: “Prooroc ca mine vă va ridica Dumnezeu din fraţii voştri; pe EL să-L ascultaţi”. 38. Acesta este cel ce a fost la adunarea în pustie, cu îngerul care i-a vorbit pe Muntele Sinai şi cu părinţii noştri, primind cuvinte de viaţă ca să ni le dea nouă. 39. De acesta n-au voit să asculte părinţii noştri, ci l-au lepădat şi inimile lor s-au întors către Egipt, 40. Zicând lui Aaron: “Fă-ne dumnezei care să meargă înaintea noastră; căci acestui Moise, care ne-a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce i s-a întâmplat”. 41. Şi au făcut, în zilele acelea, un viţel şi au adus idolului jertfă şi se veseleau de lucrurile mâinilor lor. 42. Şi S-a întors Dumnezeu şi i-a dat pe ei să slujească oştirii cerului, precum este scris în cartea proorocilor: “Adus-aţi voi Mie, casă a lui Israel, timp de patruzeci de ani, în pustie, junghieri şi jertfe? 43. Şi aţi purtat cortul lui Moloh şi steaua dumnezeului vostru Remfan, chipurile pe care le-aţi făcut, ca să vă închinaţi la ele! De aceea vă voi strămuta dincolo de Babilon”. 44. Părinţii noştri aveau în pustie cortul mărturiei, precum orânduise Cel ce a vorbit cu Moise, ca să-l facă după chipul pe care îl văzuse; 45. Şi pe acesta primindu-l, părinţii noştri l-au adus cu Iosua în ţara stăpânită de neamuri, pe care Dumnezeu le-a izgonit din faţa părinţilor noştri, până în zilele lui David, 46. Care a aflat har înaintea lui Dumnezeu şi a cerut să găsească un locaş pentru Dumnezeul lui Iacov. 47. Iar Solomon I-a zidit Lui casă, 48. Dar Cel Preaînalt nu locuieşte în temple făcute de mâini, precum zice proorocul: 49. “Cerul este tronul Meu şi pământul aşternut picioarelor Mele. Ce casă Îmi veţi zidi Mie? – zice Domnul – sau care este locul odihnei Mele? 50. Nu mâna Mea a făcut toate acestea?” 51. Voi cei tari în cerbice şi netăiaţi împrejur la inimă şi la urechi, voi pururea staţi împotriva Duhului Sfânt, precum Şi părinţii voştri, aşa şi voi! 52. Pe care dintre prooroci nu l-au prigonit părinţii voştri? Şi au ucis pe cei ce au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept, ai Cărui vânzători şi ucigaşi v-aţi făcut voi acum, 53. Voi, care aţi primit Legea întru rânduieli de îngeri şi n-aţi păzit-o! 54. Iar ei, auzind acestea, fremătau de furie în inimile lor şi scrâşneau din dinţi împotriva lui. 55. Iar Ştefan, fiind plin de Duh Sfânt şi privind la cer, a văzut slava lui Dumnezeu şi pe Iisus stând de-a dreapta lui Dumnezeu. 56. Şi a zis: Iată, văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu! 57. Iar ei, strigând cu glas mare, şi-au astupat urechile şi au năvălit asupra lui. 58. Şi scoţându-l afară din cetate, îl băteau cu pietre. Iar martorii şi-au pus hainele la picioarele unui tânăr, numit Saul. 59. Şi îl băteau cu pietre pe Ştefan, care se ruga şi zicea: Doamne, Iisuse, primeşte duhul meu! 60. Şi, îngenunchind, a strigat cu glas mare: Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta! Şi zicând acestea, a murit.”
Acest martiriu s-a petrecut la un an de zile după Pogorârea Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli. Marele Gamaliel, bărbat foarte învăţat şi principe al iudeilor, era în taină creştin. El a luat în ascuns trupul Sfântului Ştefan şi l-a îngropat cu cinste la moşia părintească. Astfel, acest mai întâiul dintre mucenicii creştini s-a săvârşit către Domnul cu slavă, strămutându-se la locaşurile cele fericite gătite lui întru Împărăţia lui Hristos Dumnezeu.
Sfanta Scriptura ne spune ca Stefan este intaiul mucenic al lui Hristos. Uciderea sa cu pietre a reprezentat inceputul lungului sir de suferinte trupesti la care au fost supusi crestinii in veacurile ce au urmat.

Moaştele

Moaştele Sfântului Ştefan Întâiul-mucenic au rămas la picioarele dealului timp de două zile, chinuitorii lui crezând că vor fi mâncate de câini. Dar în a doua noapte, Gamaliel – învăţător al Legii pentru Apostolul Pavel şi Apostolul Barnaba – împreună cu fiul său, au venit în secret şi au dus trupul pe proprietatea lor din Cafarganda unde l-au îngropat.
De asemenea, Nicodim, care a murit în timp ce plângea la acest mormânt, a fost îngropat acolo împreună cu nepotul lui Gamaliel şi cu Gamaliel însuşi după adormirea sa.
După mulţi ani, amintirea locului de înmormântare a Sfântului Ştefan s-a pierdut, până în 415 când Gamaliel i-a apărut de trei ori Părintelui Lucian, preot în Cafarganda. El i-a arătat Părintelui Lucian locul de îngropare şi toate cele legate de acesta. Părintele Lucian a primit binecuvântare de la patriarh ca să dezgroape sfinţii din mormintele lor de unde o mireasmă puternică şi dulce umplea peştera.
Moaştele Sfântului Ştefan au fost duse în Zion şi înmormântate cu multă cinstire. Mulţi bolnavi au fost vindecaţi de moaştele lui. Celelalte trei moaşte au fost puse într-o biserică dintr-o peşteră din partea de sus a unui deal. Ulterior, aceste moaşte au fost duse la Constantinopol.
Moaştele Arhidiaconului Ştefan sunt aduse de un mare sobor de preoţi condus de patriarhul Ierusalimului, Juvenal, împreună cu episcopul Ioan au fost depuse într-o biserică în Zion şi înmormântate cu multă cinstire. Sfintele sale moaşte au stat aici până la 14 ianuarie 460, când au fost mutate în bazilica zidită de împărăteasa Evdochia pe locul martiriului său. Despre aceasta, Evagrie Ponticul a scris: „Evdochia i-a ridicat Sfântului Ştefan un sanctuar măreţ, remarcabil prin dimensiunile şi frumuseţea sa. El se află situat la mai puţin de un stadiu de Ierusalim“. Toate acestea au fost dovedite mai târziu şi de săpăturile şi cercetările arheologice care între anii 1883-1885 au scos la iveală o biserică de mărime considerabilă, iar mai târziu s-a descoperit în interiorul ei o criptă.
Din anul 560 osemintele sale s-ar afla împreună cu osemintele arhidiaconului roman Laurentius (d. 258) în cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura” din Roma.

Dă-ne, Doamne, şi nouă puterea şi dragostea Sfântului Ştefan!

Rugaciune

Sfinte mare mucenice al lui Hristos Stefane, cel ce ai proslavit pe Dumnezeu intru madularele tale cele mucenicesti, nu ne trece cu vederea pe noi, cei cuprinsi de nevoi si ispite; ci te roaga pentru noi Preamilostivului Dumnezeu ca sa impace lumea, si sa departeze de la noi pe tot vrajmasul cel pornit asupra noastra, prin mania lui Dumnezeu pentru pacatele noastre.
Roaga-te, sfinte al lui Dumnezeu cu aceeasi caldura cu care te-ai rugat pentru ucigasii tai; roaga-te sa departeze de la noi furia celor fara de Dumnezeu si sa ne apere pe noi, poporul Sau cel nou ales, ca prin rugaciunile tale fiind mantuiti, sa laudam bunatatea lui Dumnezeu cea nespusa si pe tine sa te marim in vecii vecilor.


 

Amin!



 

Acatistul Sfantului Intaiului Mucenic si Arhidiacon Stefan
( 27 DECEMBRIE )

 
 


Condacele si Icoasele
 
Condacul 1 :
 
Apostole al, lui Hristos cel mai intai intre diaconi, intarire mucenicilor, cel ce marginile lumii le-ai sfintit cu chinurile si minunile tale; sufletele credinciosilor le-ai luminat, pe cei ce te cinstesc cu credinta mantuieste-i din toate nevoile, ca sa cantam tie : Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
 
Icosul 1 :
 
Ingerii vazind patimirea ta, s-au mirat de rabdarea ta, si cu dragoste au laudat nevointele tale zicand :
 
Bucura-te, inger intrupat;
Bucura-te, ca pe Dumnezeu ai iubit cu adevarat;
Bucura-te, ca patimilor Lui ai urmat;
Bucura-te, indreptatorule la fapte bune;
Bucura-te, ca pentru lege ti-ai pus sufletul;
Bucura-te, ca prin patimire ai indemnat pe toti a urma tie;
Bucura-te, usa mucenicilor;
Bucura-te, intarirea credinciosilor;
Bucura-te, lauda nevoitorilor;
. Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
 
Condacul 2 :
 
Nesuferind iudeii ravna ta cea dumnezeiasca, cu care graiai impotriva lor si-i mustrai cu indrazneala, s-au pornit asupra ta sa te ucida pentru ca ei nu stiau sa cante : Aliluia !
 
Icosul 2 :
 
Inversunata rautate a iudeilor si locul nebuniei lor le-au varsat asupra ta;
si s-au pornit cu pietre a te ucide pe tine, ca pe un miel nevinovat; iar noi cinstind ravna ta, zicem :
 
Bucura-te, suflet de diamant;
Bucura-te, trup neintinat;
Bucura-te, vointa infocata catre Hristos;
Bucura-te, ca El te-a incununat frumos;
Bucura-te, ca raza Dumnezeirii ai vazut;
Bucura-te, Ca pe Fiul lui Dumnezeu iudeilor L-ai vestit;
Bucura-te, ca ei din pricina aceasta au innebunit;
Bucura-te, ca fata lor s-a ingalbenit;
Bucura-te, ca sufletul lor s-a amarat;
Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
 
Condacul 3 :
 
Sfintii Apostoli vorbind cu indrazneala la adunarea lor crestinilor, au zis : nu se cuvine a sluji meselor, ci lui Dumnezeu; atunci ai fost ales a fi ocrotitor sarmanilor, spre a-i invata sa cante : Aliluia !
 
Icosul 3 :
 
Fiind ales arhidiacon, ai facut multe minuni cu darul cel dat tie de la Dumnezeu, spre intarirea celor ce te vedeau; de aceea vrednic esti de acestea :
 
Bucura-te, arhidiacone;
Butura-te, apostole minunate;
Bucura-te, ca pe bolnavi ai vindecat;
Bucura-te, ca pe credinciosi ai intarit;
Bucura-te, ca pe evrei cu indrazneala ai mustrat;
Bucura-te, ca pe Hristos L-ai aratat Mesia cel adevarat;
Bucura-te, ca fariseii de aici s-au indemnat spre a te ucide;
Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
 
Condacul 4 :
 
Fiind adunate toate neamurile in Templul lui Solomon si in sinagoga lor, ai fost parat ca strici Legea si necinstesti locul cei sfant, hulindu-te fara dreptate; iar tu cantai din inima : Aliluia !
 
Icosul 4 :
 
Stand tu in mijlocul celor nedrepti, ca un inger intre ucigasi, ai zis : O, barbatilor, nu va inselati, ca Iisus Hristos Mesia nu in locasuri facute de maini omenesti locuieste, ci in sufletele celor ce striga cu credinta : Hristos este Dumnezeu adevarat; iar noi zicem tie acestea :
 
Bucura-te, ca stand intre iudei ca un inger te-ai aratat;
Bucura-te, ca gura lor cea inveninata o ai astupat;
Bucura-te, ca ochii lor au sangerat privindu-te;
Bucura-te, ca toata istoria de la Adam si Moise le-ai aratat;
Bucura-te, ca ei acestea auzind, si-au astupat urechile;
Bucura-te, ca i-ai mustrat ca Ilie ravnitorul;
Bucura-te, ca i-ai aratat pe ei a fi impotrivitori Duhului Sfant;
Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
 
Condacul 5 :
 
Dumnezeiescul har intarindu-te pe tine, inaintea iudeilor ai zis cu indrazneala, ca a venit Mesia cel adevarat; iar ei necrezand, s-au pornit asupra ta cu manie. Dar tu, vesel fiind, radeai de nebunia lor, cantand : Aliluia !
 
Icosul 5 :
 
In zadar s-au tulburat iudeii asupra ta, ca stand la loc inalt ai strigat cu mare glas : iata vad cerurile deschise si pe Fiul lui Dumnezeu stand de-a dreapta Tatalui; iar noi mirandu-ne de indrazneala ta, graim tie acestea :
 
Bucura-te, om ingeresc;
Bucura-te, ingere pamantesc;
Bucura-te, piatra nesfaramata;
Bucura-te, propovaduitorule al lui Hristos;
Bucura-te, urmatorule al blandului Iisus;
Bucura-te, ca ai biruit cu puterea Lui;
Bucura-te, ca El ti-a gatit cununa rabdarii;
Bucura-te, ca in ceruri te salasluieeti;
Bucura-te, ca acolo vezi pe Sfinta Treime;
Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
 
Condacul 6 :
 
Mucenice si Arhidiacone Stefane, ca sa intaresti pe credinciosi, ai facut rugaciuni pentru ucigasii tai; deci roaga-te si pentru noi si ne izbaveste de toate nevoile si de vrajmasii nostri si pazeste pe credinciosii crestini de erezii, ca sa cante lui Dumnezeu : Aliluia !
 
Icosul 6 :
 
Neamul evreiesc fiind invatat la uciderea proorocilor, s-a pornit asupra ta cu vifor de manie, si te-a scos afara din cetate, ca sa te ucida; dar noi te cinstim cu laude ca acestea :
 
Bucura-te, urmatorule al patimilor lui Hristos;
Bucura-te, caci ca El ai fost batjocorit;
Bucura-te, ca afara de porti ai patimit;
Bucura-te, ca toate chinurile Lui in trupul tau le-ai inchipuit;
Bucura-te, ca negutatoria sufletului bine o ai chibzuit;
Bucura-te, ca dreapta credinta pana la sfarsit o ai pazit;
Bucura-te, ca rabdarea ta a strabatut cerurile;
Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
 
Condacul 7 :
 
Saul, fiind foarte ravnitor dupa Legea cea parinteasca, sufla cu ingrozire asupra ta, vrand cu mii de maini sa te ucida; dar neputand el face aceasta, a pazit hainele ucigasilor, ca nu stia sa cante : Aliluia !
 
Icosul 7 :
 
Valea lui Iosafat fiind indestulata de pietre, iudeii cei blestemati acolo te-au scos ca sa te ucida, ca pe un miel nevinovat; dar fiindu-ne jale de tine, cu lacrimi zicem tie acestea :
 
Bucura-te, suflet nevinovat;
Bucura-te, trup neintinat;
Bucura-te, ca Duhul Sfant te-a umbrit;
Bucura-te, ca Saul, rudenia ta, la credinta crestineasca a venit;
Bucura-te, ca si el asemenea a patimit;
Bucura-te, ca rabdarea ta pe multi i-a intarit;
Bucura-te, ca prin tine Domnul s-a preaslavit;
Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
 
Condacul 8 :
 
Preasfanta Fecioara, Maica Domnului Iisus, impreuna cu ucenicul cel iubit stand la loc inalt si privind spre patimirea ta, se ruga pentru tine, invatandu-ne pe noi ca sa ne rugam unul pentru altul, si sa cantam cu credinta lui Dumnezeu : Aliluia !
 
Icosul 8 :
 
Mucenice al lui Hristos Stefane, dulci si lesnicioase ti se pareau chinurile, cand vedeai pe Iisus privindu-te si pe Sfanta Maica Sa rugandu-se pentru tine; iar noi, incredintandu-ne indraznelii tale celei catre Dumnezeu, cantam tie aceste laude :
 
Bucura-te, ca ele ti s-au facut tie flori spre incununare;
Bucura-te, ca prin ele ai castigat mare indrazneala la Dumnezeu;
Bucura-te, rugatorule pentru sufletele noastre;
Bucura-te, cel ce ne izbavesti pe noi de vrajmasi;
Bucura-te, cel ce impaci sufletele celor invrajbiti;
Bucura-te, prietenul lui Dumnezeu cel curat;
Bucura-te, ca rugandu-te pentru noi vei fi ascultat;
Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
 
Condacul 9 :
 
Fiii piericiunii cei bautori de sange, intunecati fiind la minte de tatal lor satana, si-au plinit pofta lor ucigandu-te cu pietre pe tine care te rugai pentru ei si cantai lui Dumnezeu : Aliluia !
 
Icosul 9 :
 
Dumnezeiasca pronie a sadit in inima ta frica Sa, si te-a indemnat a rabda azvarliturile de pietre, a ne intari pe noi spre dragostea lui Dumnezeu si a grai tie acestea :
 
Bucura-te, purtatorule de chinuri;
Bucura-te, biruitorul iudeilor;
Bucura-te, fierbinte rugatorule al Mantuitorului;
Bucura-te, cel ce te milostivesti de toti credinciosii;
Bucura-te, Apostole preaminunate;
Bucura-te, aratatorule de taine adevarate;
Bucura-te, ca rugandu-te ai adormit;
Bucura-te, ca sufletul tau Dumnezeu ca o jertfa l-a primit;
Bucura-te, scaparea celor necajiti;
Bucura-te, ocrotirea diaconilor;
Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
 
Condacul 10 :
 
Imparatul slavei, Domnul Iisus, primind sfantul tau suflet in cerul cel vazut de tine deschis, si salasluindu-te langa scaunul Dumnezeirii, nu ne uita pe noi cei cuprinsi de multe nevoi si de ispitele vietii; ci te roaga pentru noi si ne intareste in rabdarea si in dragostea cea catre Dumnezeu, spre a canta : Aliluia !
 
Icosul 10 :
 
Trupul tau cel zdrobit de pietre fiind aruncat spre mancare fiarelor si pasarilor, zacea neingropat; dar maritui Gamaliel, cu fiul sau, l-au ingropat cu cinste, zicand catre tine asa :
 
Bucura-te, soare stralucitor;
Bucura-te, blandule mielusel;
Bucura-te, mantuitorule de suflete;
Bucura-te, risipitorule de vrajmasi;
Bucura-te, al Evangheliei propovaduitor;
Bucura-te, sprijinitorul vaduvelor;
Bucura-te, mustratorul iudeilor;
Bucura-te, binefacatorul tuturor;
Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
 
Condacul 11 :
 
Imparateasa Evdochia, venind la cetatea Ierusalimului si afland locul unde ai fost tu ucis, cu lacrimi a sarutat pamantul cel rosit candva cu sangele tau; si zidind biserica preafrumoasa, ca sa se preaslaveasca Dumnezeul minunilor, a pus intr-insa cinstitele tale moaste, ca vazandu-te credinciosii sa cante lui Dumnezeu : Aliluia !
 
Icosul 11 :
 
Imparate Sfinte, preadulce Iisuse, primeste pe patimitorul Tau ca mijlocitor pentru mantuirea noastra si pentru sporirea in fapte bune; pentru ca indreptandu-ne viata, sa graim cu dragoste catre patimitorul Tau, unele ca acestea :
 
Bucura-te, viteazule ostas;
Bucura-te, propovaduitorule al lui Dumnezeu;
Bucura-te, mostenitorule al cerestii imparatii;
Bucura-te, al lumii invatator;
Bucura-te, pazitorule al legii stramosesti;
Bucura-te, ocrotitorule al tarilor crestinesti;
Bucura-te, intarirea ostasilor crestini;
Bucura-te, cel ce surpi pe vrajmasii vazuti si nevazuti;
Bucura-te, impodobitorul bisericilor;
Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
 
Condacul 12 :
 
Faclie luminoasa fiind tu, nu putem a te lauda pe tine, cel ce ai pus in uimire pe ingeri prin patimirile tale; ci tu cu darul cel dat tie de la Dumnezeu, invata-ne pe noi a avea evlavie si credinta catre toti sfintii, ca impreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu : Aliluia !
 
Icosul 12 :
 
Intrupandu-Se Fiul lui Dumnezeu, a izvorat multime de mucenici, intre care tu ai fost cel dintai, aratandu-le calea spre patimire si indemnandu-ne pe noi a zice tie unele ca acestea :
 
Bucura-te, rugatorule fierbinte pentru neamul crestinesc;
Bucura-te, cel ce ai biruit tot sfatul diavolesc;
Bucura-te, cel ce cu rugaciunile tale mangai pe toti;
Bucura-te, cel ce prin patimirile tale gonesti demonii;
Bucura-te, ca pe cei ce te cinstesc, ii faci sanatosi;
Bucura-te, ca cei ce te lauda vor castiga mila ta;
Bucura-te, mangaierea celor intristati;
Bucura-te, grabnicule ajutator al celor ce te cheama;
Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
 
Condacul 13 :
 
( acest condac se zice de trei ori )
 
O, preadulce mucenice al lui Hristos Stefane, primeste aceasta putina rugaciune din gurile noastre cele de tina si te roaga pentru noi nevrednicii, ca prin rugaciunile tale sa ne mantuim de mania lui Dumnezeu si de ceasul cel infricosator al Judecatii; ca impreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu : Aliluia !
 
O, preadulce mucenice al lui Hristos Stefane, primeste aceasta putina rugaciune din gurile noastre cele de tina si te roaga pentru noi nevrednicii, ca prin rugaciunile tale sa ne mantuim de mania lui Dumnezeu si de ceasul cel infricosator al Judecatii; ca impreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu : Aliluia !
 
O, preadulce mucenice al lui Hristos Stefane, primeste aceasta putina rugaciune din gurile noastre cele de tina si te roaga pentru noi nevrednicii, ca prin rugaciunile tale sa ne mantuim de mania lui Dumnezeu si de ceasul cel infricosator al Judecatii; ca impreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu : Aliluia !
 
Apoi se zice iarasi Icosul intai
 
Ingerii vazind patimirea ta, s-au mirat de rabdarea ta, si cu dragoste au laudat nevointele tale zicand :
 
Bucura-te, inger intrupat;
Bucura-te, ca pe Dumnezeu ai iubit cu adevarat;
Bucura-te, ca patimilor Lui ai urmat;
Bucura-te, indreptatorule la fapte bune;
Bucura-te, ca pentru lege ti-ai pus sufletul;
Bucura-te, ca prin patimire ai indemnat pe toti a urma tie;
Bucura-te, usa mucenicilor;
Bucura-te, intarirea credinciosilor;
Bucura-te, lauda nevoitorilor;
Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
 
si Condacul intai
 
Apostole al, lui Hristos cel mai intai intre diaconi, intarire mucenicilor, cel ce marginile lumii le-ai sfintit cu chinurile si minunile tale; sufletele credinciosilor le-ai luminat, pe cei ce te cinstesc cu credinta mantuieste-i din toate nevoile, ca sa cantam tie : Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
 
Apoi se zice aceasta:
 
RUGACIUNE
 
Sfinte mare mucenice al lui Hristos Stefane, cel ce ai proslavit pe Dumnezeu intru madularele tale cele mucenicesti, nu ne trece cu vederea pe noi, cei cuprinsi de nevoi si ispite; ci te roaga pentru noi Preamilostivului Dumnezeu ca sa impace lumea, si sa departeze de la noi pe tot vrajmasul cel pornit asupra noastra, prin mania lui Dumnezeu pentru pacatele noastre.
 
Roaga-te, sfinte al lui Dumnezeu cu aceeaei caldura cu care te-ai rugat pentru ucigasii tai; roaga-te sa departeze de la noi furia celor fara de Dumnezeu si sa ne apere pe noi, poporul Sau cel nou ales, ca prin rugaciunile tale fiind mantuiti, sa laudam bunatatea lui Dumnezeu cea nespusa si pe tine sa te marim in vecii vecilor.



 

Amin !



 

Rugaciune:

 

Iisuse Hristoase, dulcele meu Mantuitor

 

“Daca nu Te-as fi intalnit, as fi fost fara de pacat. Dar eu am umblat pe cararile Tale, alaturi de Tine. Te-am cunoscut indeaproape si ti-am ascultat cuvantul.
 
O, glasul Tau atat de mangaietor facea si ciripitul pasarilor sa inceteze, gazele se opreau pe firul ierbii, vantul adia lin si pana si timpul statea pe loc; mainile Tale ridicate asupra noastra, binecuvantand intreaga fire, ochii Tai luminosi care revarsau rauri de speranta, tristetea Ta de neinteles ,
Iisuse Hristoase, bunul meu Invatator!

 
Cu mine ai impartit bucata de paine si pestii, langa mine ai inchinat apa transformata in vin, inceput al Legii celei noi, cu mine Ti-ai impartit haina, camasa si tot ce ai avut al meu a fost.
 
Mi-ai aratat cele ce nu cunosteam si mi-ai vegheat odihna , eu dormind ca un ticalos, iar Tu rugandu-Te pentru mine cu lacrimi de sange.
 
Din mine ai scos demonii ce ma tineu legat in lanturi cand tuturor le era frica, mie mi-ai indreptat madularele si m-ai ridicat din patul ce ma tinea tintuit; tina ai pus pe ochii mei orbi si culorile lumii am vazut prin Tine, gura mea ai deschis-o si ai daruit cantarea ingerilor din cer auzului meu.
 
Pe mine m-ai redat mie insumi.
Si eu m-am lepadat de Tine. In ceasul acela eu nu eram acolo.Nici n-am aflat de Invierea Ta.
 
Beat de fericirea de a fi fost intreg , am uitat de tot si de toate. Si calau m-am facut, omorand binele in mine si in fratii mei, carora le cautam mereu pricina. Si avar m-am facut, si barfitor,si mincinos, si nimic din ceea ce a fost rau nu mi-a fost ascuns mie, in desfranarea puturoasa in care-mi petreceam zilele.
 
Dar oricate averi as fi avut,oricate placeri mi-as fi indeplinit, era mereu ceva ce lipsea si nu-mi gaseam multumirea.
Iar in noaptea vietii mele, caci mort eram fara sa stiu, Arhanghelul Domnului Rafail , a fost trimis in casa desfatarilor mele si cu glas de tunet a zis: Nebune , uite pe Cine ai parasit! ,apoi mi-a luat negura de pe ochii sufletului, deschinzandu-i inspre Slava Ta.
 
Atunci am strigat pamantului: deschide-te si acopera-ma, ca de nimic nu sunt vrednic!
 
Din pustiul care ma inconjoara, marturisesc in fata tuturor, Doamne, ca eu sunt cel ce Te-a urmat si apoi Te-a osandit fara vina; eu sunt cel ce Te-a tradat cu un sarut si eu Te-am biciuit, insangerandu-ti Trupul. Coroana de spini Ti-am asezat pe frunte si mana mea a batut piroanele. Eu Te-am rastignit, Dumnezeul meu, cu nemernicia mea, cu uitarea si cu neiubirea mea.
 
Am cerut ingerului sa deschida cerurile si ploaie de foc sa cada peste mine, sa ridice muntii si sa-i pravaleasca peste ticalosenia mea, sa adune apele puhoaie si sa se reverse peste suflarea mea de otrava.
 
Ca mielul haituit de lup alergam fara sa gasesc scapare, pana cand m-am prabusit, iar parerile de rau m-au preschimbat in rauri de lacrimi si am aflat ca in tot acest timp ceea ce mi-a lipsit a fost Chipul Tau in mine.
 
Si am vazut Lumina.
 

Timpul se scurge, ma arde bland si necontenit dorul tau de tine, Iisuse Hristoase , dulcele meu Mantuitor. Asezat pentru totdeauna langa Crucea inpodobita cu ghirlande de trandafiri rosii ca sangele pe care L-ai varsat si pentru mine, Te marturisesc laolalta cu vamesul, desfranata si talharul, chemandu-te in ajutor.
 
Sfinte Arhanghel Rafail, cu puterea ta, cere mila si indurare pentru mine cel ce m-am intors, si roaga-l ca atunci cand usa stramta se va inchide, eu sa fiu ultimul care-i va fi trecut pragul si ca atatia rataciti care au regasit Calea, sa aud si eu “iertate-ti sunt pacatele” , intru Slava vesnica a Celui fara de Inceput al nostru Parinte, al Fiului Sau Unuia Nascut si Mangaietorului Duh dadator de viata, in vecii vecilor.

   

Amin”